Mihai Petrache, liderul Uniunii Centriste din Moldova: „Minciuna lui Voronin o cred toţi, pe ceilalţi nu-i crede nimeni, chiar dacă spun adevărul.”

  -       Partidul Uniunea Centristă din Moldova (UCM) este un partid relativ nou pe scena politică din Moldova. Prin ce se deosebeşte partidul UCM de alte partide?

-        Ne deosebim de alte partide prin prezenţa în progranul nostru a 3 obiective prioritare. În primul rând, reforma ce ţine de sistemul de guvernare. Această reformă am început s-o promovăm încă din anul 1998 când eram în componenţa Mişcării social-politice „Rândunica”. La iniţiativa mea, fiind consilier prinicipal al ex-preşedintelui P. Lucinschi, am lansat reforma constituţională în Republica Moldova şi am dus-o până la un final logic, dar nu a fost făcut ultimul pas – n-a avut loc votul în Parlament, Legislativul refuzând stabilirea datei referendumului consituţional. După reforma pe care au făcut-o democraţii şi comuniştii la 5 iulie 2000, mai mare prostie în sistemul de guvernare nici nu putea fi făcută. În cadrul unui regim parlamentar Moldova nu poate fi guvernată echilibrat. Partidul Comuniştilor din Moldova (PCRM) nu putea niciodată să pretindă la reprezentare atât de masivă în Parlament, iar Voronin nici în vis nu putea să-şi închipuie că ar putea să devină preşedintele ţării în condiţiile unui regim prezidenţial. Doar în cadrul unui regim parlamentar el şi-a dat seama că PCRM, exploatând presentimentele nostalgice ale cetăţenilor, poate veni la guvernare. Promovând reforma consituţională, discutând şi coordonând proiectul la nivelul tuturor instituţiilor europene, la un moment dat eram învinuiţi că încercăm să instituim o dictatură prezidenţială, unipersonală a preşedintelui P. Lucinschi. Am elaborat şi promovat o serie de proiecte la acest capitol, le-am definitivat sub egida unui preşedinte mediator a Comisiei de la Veneţia. Era un document bine pus la punct, care menţinea echilibrul între ramurile puterii şi condiţiona eficienţa activităţii autorităţilor de stat. Actualmente, Moldova nu e gata pentru o reformă a sistemului de guvernare. Predispoziţia oamenilor da, însă sunt factori de timp, de conjunctură politică, de distanţa care a mai rămas până la alegerile parlamentare din 2009. Un alt obiectiv se referă la reforma în domeniul sistemului electoral. Pentru Moldova sistemul electoral proporţional este contraproductiv, anume acest sistem determină ineficienţa activităţii Parlamentului ca organ reprezentativ suprem şi condiţionează distanţarea alegătorului de cei aleşi. Al treilea obiectiv programatic a fost şi rămâne a fi ajustarea sistemului bancar la necesităţile dezvoltării economiei naţionale. Ne deosebim de alte partide şi prin dialogul competent, sincer şi responsabil    cu cetăţenii.

-      Aţi participat la alegerile parlamentare din 2001 şi prin intermediul Alianţei Braghiş aţi promovat în Parlament 19 deputaţi. Cu ce realizări se laudă aceştia?

-         În ansamblu Alianţa Braghiş a făcut mai multe lucruri, a susţinut proiectul elaborat de mine privind modificarea Codului Electoral. Am iniţiat şi organizat desfăşurarea unui referendum legislativ privind schimbarea sistemului electoral. Am colectat peste 230 mii de semnături, dintre care Comisia Electorală Centrală (CEC) a recunoscut valabile doar 213 şi am avut o situaţie standardă pentru Parlamentul Republicii Moldova, când CEC a a vizat favorabil şi a luat decizia că au fost întrunite toate condiţiile pentru a desfăşura referendumul. Iar când a fost pus la vot în Parlament, fracţiunea PCRM şi PPCD n-au votat şi în total au fost doar 11 voturi ale deputaţilor din Alianţa Braghiş. Asta în condiţiile în care Parlamentul nu e în drept să respingă iniţiativa populară privind desfăşurarea unui referendum. Am sesizat Curtea Constituţională şi am contestat caracterul neconstituţional al refuzului tacit al Parlamentului de a stabili data referendumului. Dar Curtea Constituţională, ca de obicei, cum se manifestă în ultimii 7 ani, a constatat că nu are ce declara neconstituţional, fiindcă Parlamentul chipurile nu a perfectat nici un document privind respingerea iniţiativei de referendum. A fost absurd pentru că nu întotdeauna o hotărâre respinsă este materializată printr-un document oficial, ea rămâne doar la nivel de stenogramă. Am făcut parte din Alianţa Braghiş doar 1 an de zile, pe urmă am fost nevoit să părăsesc alianţa. Fiind candidat independent, am făcut în jur de 40 de sesizări la Curtea Constituţională (printre care pot menţiona sesizarea legilor privind administraţia publică-locală, legea privind partidele, liberalizarea pieţii de telefonie mobilă, legea privind importul comercializarea produselor petroliere, hotărârea privind reglementarea exportului de produse cerealiere, dreptul de existenţă a învăţământului privat), în Parlament fiind imposibil să lupţi. Am promovat circa 20 de proiecte de legi, am participat la dezbateri asupra 890 de acte legislative.

-     Vizavi de activitatea UCM, la 7 iunie 2007 aţi semnat Declaraţia Comună şi Acordul de Parteneriat şi Colaborare conform căruia Partidul Democraţiei Sociale (PDS), Partidul Social-Democrat (PSD) şi UCM urmau să fuzioneze într-un singur partid. La ce etapă se află acest proces?

-   La 7 iunie (îndată după primul tur al alegerilor locale) aceste partide au făcut două declaraţii: una se referea la crearea coaliţiei unice social-democrate la nivelul autorităţilor locale. Aceasta am făcut-o cu scopul de a ne prezenta mai solid în toate consiliile locale. A doua declaraţie a fost una de intenţie, conform căreia PSD condus de E. Muşuc, PDS condus de D. Braghiş şi UCM în frunte cu M. Petrache iniţiază negocieri privind fuzionarea şi formarea unui singur partid de orientare social-democrată. Se pregăteau proiectul statutului noului partid, proiectul programului, pas cu pas ne apropiam de etapa finală. Însă la 20 octombrie am convocat Consiliul Republican şi am hotărât să suspendăm procesul de negociere cu PDS şi PSD. Peste 1 lună, la 17 noiembrie am convocat din nou Consiliul Republican şi am luat decizia de a înceta negocierile. Apăruse contradicţii vizavi de structura partidului, a organelor de conducere şi de principiile de reprezentare în viitorul partid a celor 3 componente. Înţelegerea a fost să pornim de la egal la egal, să lăsăm la o parte care şi cât are. Însă n-a fost să fie. Apoi a apărut ex-preşedintele P. Lucinschi, care a început să-i convingă pe liderii UCM din teritoriu, să mă influenţeze oarecum în luarea deciziilor privind procesul de fuzionare. De fapt ex-preşedintele P. Lucinschi a dorit astfel să revină în politică prin intermediul şmecherismului. În acel moment am renunţat şi ne-am retras din procesul de fuzionare.

  -  Potrivit Barometrului de Opinie Publică, 86,1% din moldoveni sunt nemulţumiţi de activitatea conducerii statului, 79,9% sunt nemulţumiţi de nivelul de trai. De ce credeţi că totuşi PCRM-ul câştigă teren pe scena politică din Moldova?

Avem bani, avem gunoişti-model, n-avem bani…

Satele se confruntă cu grave probleme ecologice – aceasta a fost concluzia unui studiu realizat de Organizaţia Teritorială a Mişcării Ecologiste din Moldova, cu sprijinul Fondului Ecologic Naţional al Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale. «S-a constatat că localităţile rurale cel mai des se confruntă cu problemele gestionării deşeurilor,poluarea apelor. Încă mai sunt de acei care aruncă gunoiul la râpă», a declarat Vladimir Garaba, preşedintele Organizaţiei Teritoriale a Mişcării Ecologiste. Din cele 18 localităţi studiate doar 1/3 dispun de rampe de depozitare a deşeurilor.

Adrian Duca, şeful Direcţiei Relaţii cu Administraţia Publică Locală a Ministerului Administraţiei Publice Locale a declarat că primăriile şi consiliile locale sunt responsabile pentru construcţia acestor rampe, doar că administraţia locală nu dispune de resurse financiare necesare.

Pe parcursul anului 2007 Guvernul a alocat din bugetul central peste 5 milioane de lei pentru finanţarea a peste 90 de proiecte ecologice şi încă 2,8 milioane de lei pentru însăşi lucrările de salubrizare. Drept exemplu de proiect definitivat este gunoiştea – model din raionul Basarabeasca, satul Başcalia (satul de origine a primului-ministru Vasile Tarlev) în care s-au investit 420000 lei.

C.B.

 

Andronic citat din nou la Procuratură

Pe data de 3 ianuarie 2007, liderului Partidului Popular Republican (PPR), Nicolae Andronic i-a fost intentat un nou dosar la Procuratură.

El este acuzat că în iunie 1999, pe când era prim-vicepremier, a semnat un document prin care a permis Agenţiei de stat pentru rezerve materiale să scoată 200 tone de grâu. Agenţia a încheiat un contract prin care a oferit această cantitate de grâu unei firme private cu condiţia că ea ulterior le va restitui, lucru care nu s-a întâmplat.

«Am fost conştient că acest proces de judecată este o modalitate de a mă împiedica să particip la alegerile locale din vara anului 2007. Regimul Voronin va intenta dosare tuturor politicienilor pe care nu-i poate cumpăra», a declarat liderul PPR. Nicolae Andronic susţine că el doar a permis scoaterea grâului din rezerva de stat pentru că era necesară înnoirea acesteia înainte de noua roadă, iar, în rest, tranzacţia a derulat în baza unui contract dintre Agenţie şi un agent economic.

Avocatul lui N. Andronic, Gheorghe Malic a comunicat că «pe parcursul a 10 luni de dezbateri judiciare s-a constatat cu certitudine caracterul fals al învinuirii şi motivele neântemeiate puse la bza învinuirii».

Pronunţarea sentinţei va avea loc pe data de 1 februarie, N. Andronic spune că e gata pentru totul: percheziţii la domiciliu, interzicerea de a părăsi ţara, poate chiar şi arestul.

C.B.

Preşedintele Voronin şi-un pahar cu vorbă românească

Mişcarea Acţiunea Europeană (MAE) susţine profesorii din Moldova care nu sunt de acord să citească elevilor cursul de istorie integrată.

Purtătorul de cuvânt al MAE Adina Ivanov a menţionat că politica guvernării este îndreptată spre est în pofida politicii europene declarate.

E. Ciutac, profesor de istorie, Liceul Teoretic Măgdăceşti: «Societatea civilă conştientizează că trăim o dramă naţională. Manualele de clasa a 7, a 9 promovează curente prostaliniste şi prosovietice, realizând comanda guvernării. Nu prin istoria integrată o să ajungem în Europa». Preşedintele V. Voronin declară vis-a-vis de cursul de istorie integrată ca acesta va ajuta Guvernul « să continue eforturile de integrare europeană şi să crească buni patrioţi şi europeni».

E. Verdeş, profesor de limba română, raionul Criuleni, îl invită pe preşedintele Voronin la un pahar cu vorbă românească şi să studieze lucrările savanţilor. După aceasta probabil nu va mai îndrăzni să promoveze indecenţa». E. Verdeş s-a declarat adept deplin al MAE, însă a argumentat că nu e obligator să fii membru MAE pentru ca să lupţi contra politicii criminale de a deznaţionaliza limba română şi istoria.

Ca un curs de bază, istoria integrată a început a fi studiată din anul de studii 2006-2007.

C.B